Boala Coronavirus 2019 (COVID-19) este o boala contagioasa respiratorie si vasculara. Este cauzata de infectarea cu sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), care este un tip specific de coronavirus. Simptomele frecvente includ febra, tuse, oboseala, dificultati de respiratie sau dificultati locomotorii si pierderea mirosului si/sau a gustului.
Perioada de incubatie, care este perioada dintre infectarea cu virusul si manifestarea simptomelor, poate varia de la una la paisprezece zile. In timp ce majoritatea oamenilor prezinta simptome usoare, unii oameni dezvolta sindrom de detresa respiratorie acuta (ARDS) posibil precipitat de furtuna de citokine, insuficienta multi-organica, soc septic si cheaguri de sange.
Au fost observate leziuni pe termen mai lung ale organelor (in special plamani si inima) si exista ingrijorare cu privire la un numar semnificativ de pacienti care si-au revenit din faza acuta a bolii, dar continua sa experimenteze o serie de efecte – inclusiv oboseala severa, pierderea memoriei si alte probleme cognitive, febra de nivel scazut, slabiciune musculara, deficiente de respiratie si alte simptome – timp de cateva luni.
COVID-19 se raspandeste cel mai adesea cand oamenii sunt aproape fizic. Se raspandeste foarte usor si rapid prin aer, in principal prin picaturi mici sau aerosoli, pe masura ce o persoana infectata respira, tuseste, stranuta sau vorbeste. Poate fi transmis si prin suprafete contaminate, desi acest lucru nu a fost demonstrat in mod concludent.
Se suspecteaza ca transmisia aeriana de la formarea de aerosoli este principalul mod de transmisie. Se poate raspandi de la o persoana infectata pana la doua zile inainte de a prezenta simptome si de la persoanele asimptomatice. Oamenii raman infectiosi timp de sapte pana la doisprezece zile in cazurile moderate si pana la doua saptamani in cazurile severe. Metoda standard de diagnostic este prin reactie in lant in timp real cu transcriptie inversa a polimerazei (rRT-PCR) dintr-un tampon nazofaringian.
Masurile recomandate pentru prevenirea infectiei includ distantarea sociala frecventa, carantina, acoperirea tusei si stranuturilor, spalarea mainilor si mentinerea mainilor nespalate departe de fata. Utilizarea mastilor de fata a fost recomandata de catre oficialii din domeniul sanatatii in medii publice pentru a minimiza riscul transmisiilor, unele autoritati cerand utilizarea acestora in anumite situatii, cum ar fi in transportul public si in magazine.
Nu exista inca vaccinuri dovedite sau tratamente specifice pentru COVID-19, desi mai multe sunt in curs de dezvoltare. Managementul implica tratamentul simptomelor, ingrijirea de sustinere, izolarea si masurile experimentale. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat focarul COVID-19 o pandemie la 11 martie 2020.
Semne si simptome
Simptomele COVID-19
Simptomele COVID-19 sunt variabile, dar includ de obicei febra si tuse. Persoanele cu aceeasi infectie pot avea simptome diferite, iar simptomele lor se pot schimba in timp. De exemplu, o persoana poate avea febra mare, tuse si oboseala, iar o alta persoana poate avea febra scazuta la inceputul bolii si poate avea dificultati de respiratie o saptamana mai tarziu. Toate simptomele COVID-19 sunt nespecifice, ceea ce inseamna ca sunt observate si in alte boli.
Simptomele COVID-19 pot fi relativ nespecifice; cele mai frecvente doua simptome sunt febra (88%) si tusea uscata (68%). Dintre cei care dezvolta simptome, aproximativ unul din cinci poate deveni mai grav bolnav si poate avea dificultati de respiratie.
Simptomele de urgenta includ dificultati de respiratie, dureri sau presiuni persistente in piept, confuzie brusca, dificultati de trezire si fata sau buze albastrui; se recomanda asistenta medicala imediata daca aceste simptome sunt prezente. Dezvoltarea in continuare a bolii poate duce la complicatii, inclusiv pneumonie, sindrom de detresa respiratorie acuta, sepsis, soc septic si insuficienta renala.
Asa cum se intampla in cazul infectiilor, exista o intarziere, cunoscuta sub numele de perioada de incubatie, intre momentul in care o persoana se infecteaza pentru prima data si aparitia primelor simptome. Perioada mediana de incubatie pentru COVID-19 este de patru pana la cinci zile. Majoritatea persoanelor simptomatice prezinta simptome in decurs de doua pana la sapte zile dupa expunere si aproape toate persoanele simptomatice vor prezenta unul sau mai multe simptome inainte de ziua a 12-a.
Cauza
COVID-19 este cauzat de infectia cu tulpina de virus a sindromului respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2).
Transmitere
Se crede ca virusul COVID-19 se raspandeste in principal pe calea respiratorie (atat picatura, cat si aerosoli), dupa ce o persoana infectata tuseste, stranuta, canta, vorbeste sau respira, in apropierea unei persoane neinfectate. O noua infectie apare atunci cand aceste picaturi intra in gura, nasul sau ochii altor persoane care sunt in contact strans cu persoana infectata.
Picaturile respiratorii se evapora in aerosoli, care raman suspendati in aer pentru perioade mai lungi de timp, provocand transmisia aeriana, in special in spatii interioare aglomerate si ventilate inadecvat, cum ar fi restaurante, cluburi de noapte sau sali de cinematograf. De asemenea, poate aparea in mediul medical, prin anumite proceduri medicale generatoare de aerosoli efectuate la pacientii cu COVID-19.
Poate fi posibil ca o persoana sa poata contracta COVID-19 prin contact indirect, atingand o suprafata sau un obiect contaminat si apoi atingandu-si propria gura, nasul sau, eventual, ochii, desi nu se crede ca acesta este calea principala prin care virusul se raspandeste. Sarutul, intimitatea fizica si alte forme de contact direct pot transmite cu usurinta virusul si pot duce astfel la infectari cu COVID-19 la persoanele expuse unui astfel de contact.
In prezent, nu exista dovezi semnificative ale transmiterii virusului COVID-19 prin fecale, urina, lapte matern, alimente, ape uzate, apa potabila, vectori de boli ale animalelor sau de la mama la bebelus in timpul sarcinii, desi cercetarile sunt in curs si se recomanda prudenta.
Distantarea sociala si purtarea mastilor de fata din panza, a mastilor chirurgicale, a aparatelor respiratorii sau a altor invelisuri faciale sunt elemente de control pentru transmiterea picaturilor. Transmisia poate fi redusa in interior cu sisteme de incalzire si ventilatie bine intretinute pentru a mentine o buna circulatie a aerului si pentru a creste utilizarea aerului exterior.
Numarul persoanelor infectate in general de o persoana infectata variaza; incepand cu Septembrie 2020 se estimeaza ca o persoana infectata va infecta in medie intre doua si patru persoane. Virusul este mai infectios decat gripa, dar mai putin infectios decat rujeola. Se raspandeste adesea in grupuri, unde infectiile pot fi urmarite pana la un caz index sau o locatie geografica. Exista un rol major al „evenimentelor super-raspandite”, in care multi oameni sunt infectati de o singura persoana.
Se poate transmite atunci cand oamenii sunt simptomatici, de asemenea, cu pana la doua zile inainte de aparitia simptomelor si chiar daca o persoana nu prezinta niciodata simptome. Oamenii raman infectiosi in cazuri moderate timp de 7-12 zile si pana la doua saptamani in cazurile severe. In Octombrie 2020, oamenii de stiinta si medicii, au raportat dovezi ale reinfectarii la mai multi pacienti.
Fiziopatologie
COVID-19 poate afecta tractul respirator superior (sinusuri, nas si gat) si tractul respirator inferior (trahee si plamani). Plamanii sunt organele cele mai afectate de COVID-19, deoarece virusul acceseaza celulele gazda prin enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2), care este cea mai abundenta in celulele alveolare de tip II ale plamanilor.
Virusul foloseste o glicoproteina speciala de suprafata numita „varf” (peplomer) pentru a se conecta la ACE2 si a intra in celula gazda. Densitatea ACE2 din fiecare tesut se coreleaza cu severitatea bolii din acel tesut si unii au sugerat ca scaderea activitatii ACE2 ar putea fi protectoare, desi o alta opinie este ca, prin cresterea ACE2 utilizand medicamente blocante ale receptorilor angiotensinei II, s-ar putea oferi protectie. Pe masura ce boala alveolara progreseaza, se poate dezvolta insuficienta respiratorie si poate urma decesul pacientului.
SARS-CoV-2 poate provoca, de asemenea, insuficienta respiratorie prin afectarea trunchiului cerebral, deoarece s-a descoperit ca alte coronavirusuri invadeaza sistemul nervos central (SNC). In timp ce virusul a fost detectat in lichidul cefalorahidian al autopsiilor, mecanismul exact prin care invadeaza SNC ramane neclar si poate implica mai intai invazia nervilor periferici, avand in vedere nivelurile scazute de ACE2 din creier.
Virusul afecteaza, de asemenea, organele gastro-intestinale, deoarece ACE2 este exprimat abundent in celulele glandulare ale epiteliului gastric, duodenal si rectal, precum si in celulele endoteliale si enterocitele intestinului subtire.
Virusul poate provoca leziuni miocardice acute si leziuni cronice ale sistemului cardiovascular. O leziune cardiaca acuta a fost gasita la 12% dintre persoanele infectate internate la spitalul din Wuhan, China, si este mai frecventa in cazul bolilor severe. Ratele simptomelor cardiovasculare sunt ridicate, datorita raspunsului inflamator sistemic si a tulburarilor sistemului imunitar in timpul progresiei bolii, dar leziunile miocardice acute pot fi, de asemenea, legate de receptorii ACE2 din inima.
Receptorii ACE2 sunt foarte prezenti in inima si sunt implicati in functia inimii. O incidenta ridicata a trombozei si a tromboembolismului venos s-a gasit la pacientii cu terapie intensiva cu infectii COVID-19 si poate fi legata de prognostic slab.
Se considera ca disfunctia vaselor de sange si formarea cheagurilor (asa cum sugereaza nivelurile ridicate de dimeri D) joaca un rol semnificativ in mortalitate, incidenta cheagurilor care duc la embolii pulmonare si evenimentele ischemice din creier, au fost observate ca fiind complicatii ce duc la decesul pacientilor infectati cu SARS-CoV-2. Infectia pare sa declanseze un lant de raspunsuri vasoconstrictoare in corp.
O alta cauza comuna de deces o reprezinta complicatiile legate de rinichi. Rapoartele timpurii arata ca pana la 30% dintre pacientii spitalizati, atat in China, cat si in New York, au suferit leziuni la rinichi, inclusiv unele persoane fara probleme renale anterioare.
