Crowdsourcing implica un grup mare de participanti dispersati care contribuie sau produc bunuri sau servicii – inclusiv idei, vot, micro-sarcini si finante – pentru o anumita plata sau ca voluntari. Crowdsourcingul contemporan implica adesea platforme digitale pentru a atrage si imparti munca intre participanti dar si pentru a obtine un rezultat cumulativ; cu toate acestea, este posibil sa nu fie intotdeauna o activitate online si exista diverse exemple istorice de crowdsourcing. Cuvantul crowdsourcing este un portmanteau de „multime” si „externalizare”. Spre deosebire de externalizare, crowdsourcing implica de obicei grupuri mai putin specifice, mai publice.
Avantajele utilizarii crowdsourcing-ului pot include costuri imbunatatite, viteza, calitate, flexibilitate, scalabilitate sau diversitate. Metodele comune de crowdsourcing includ competitii, piete virtuale de munca, colaborare online deschisa si donarea de date.
Unele forme de crowdsourcing, cum ar fi „competitiile de idei” sau „concursurile de inovare” ofera modalitati pentru organizatii de a invata dincolo de „baza de spirit” oferita de angajatii lor (de exemplu, Idei LEGO). Organizatiile non-profit au folosit crowdsourcing pentru a dezvolta bunuri comune (de exemplu, Wikipedia).
Definitii
Termenul de crowdsourcing a fost inventat in 2005 de Jeff Howe si Mark Robinson, editori la Wired, pentru a descrie modul in care companiile foloseau internetul pentru a „externaliza munca catre multime”, ceea ce a condus rapid la termenul de „crowdsourcing”. Howe a publicat pentru prima data o definitie pentru termen intr-o postare pe blog in Iunie 2006.
Simplu definit, crowdsourcing-ul reprezinta actul unei companii sau institutii care preia o functie odata indeplinita de angajati si o externalizeaza catre o retea nedefinita (si in general mare) de oameni sub forma unui apel deschis. Acest lucru poate lua forma productiei de la egal la egal (atunci cand munca este realizata in colaborare), dar este adesea intreprinsa si de persoane singure. Conditia esentiala este utilizarea formatului de apel deschis si a retelei mari de potentiali muncitori.
Daren C. Brabham a definit crowdsourcing-ul ca un „model online, distribuit, de rezolvare a problemelor si de productie.” Kristen L. Guth si Brabham au descoperit ca performanta ideilor oferite in platformele de crowdsourcing este afectata nu numai de calitatea lor, ci si prin comunicarea intre utilizatori despre anumite idei si prezentarea in sine.
Dupa ce au studiat peste 40 de definitii ale crowdsourcing-ului in literatura stiintifica si populara, Enrique Estellés-Arolas si Fernando González Ladrón-de-Guevara, cercetatori de la Universitatea Tehnica din Valencia, au dezvoltat o noua definitie integratoare:
Crowdsourcing-ul poate lua fie o cale explicita, fie una implicita. Crowdsourcing-ul explicit permite utilizatorilor sa lucreze impreuna pentru a evalua, partaja si construi diferite sarcini specifice, in timp ce crowdsourcing implicit inseamna ca utilizatorii rezolva o problema ca efect secundar al altui lucru pe care il fac.
Cu crowdsourcing-ul explicit, utilizatorii pot evalua anumite articole, cum ar fi carti sau pagini web, sau pot distribui prin postarea produselor sau articolelor. De asemenea, utilizatorii pot furniza informatii si pot edita lucrarile altor persoane. Crowdsourcing-ul implicit poate lua doua forme: independent si piggyback. Cel independent permite oamenilor sa rezolve probleme ca efect secundar al sarcinii pe care o fac, in timp ce piggyback preia informatiile utilizatorilor de pe un site web – terta parte, pentru a colecta informatii.
In ciuda multiplicitatii definitiilor pentru crowdsourcing, o constanta a fost difuzarea problemelor catre public si un apel deschis pentru contributii pentru a ajuta la rezolvarea problemei. Membrii publicului prezinta solutii care sunt apoi detinute de entitatea care a difuzat initial problema.
In unele cazuri, contribuitorul solutiei este compensat monetar cu premii sau cu recunoastere. In alte cazuri, singurele recompense pot fi felicitari sau satisfactie intelectuala. Crowdsourcing-ul poate produce solutii de la amatori sau voluntari care lucreaza in timpul lor liber sau de la experti sau intreprinderi mici, care inainte erau necunoscute organizatiei initiatoare.
Concursuri timpurii
Crowdsourcing-ul a fost adesea folosit in trecut ca o competitie pentru a descoperi o solutie. Guvernul francez a propus cateva dintre aceste competitii, adesea recompensate cu premii Montyon, create pentru francezii saraci care au facut acte virtuoase.
Ca raspuns la o provocare din partea guvernului francez, Nicolas Appert a castigat un premiu pentru inventarea unui nou mod de conservare a alimentelor, care presupunea sigilarea alimentelor in borcane ermetice. Guvernul britanic a oferit o recompensa similara pentru a gasi o modalitate usoara de a determina longitudinea unei nave in “Premiul pentru Longitudine”.
In timpul Marii Depresiuni, functionarii someri au intabulat functii matematice superioare in Proiectul Mathematical Tables ca un proiect de informare. Una dintre cele mai mari campanii de crowdsourcing a fost un concurs public de design in 2010, gazduit de ministerul de finante al guvernului indian pentru a crea un simbol pentru rupia indiana. Mii de oameni au trimis inregistrari la guvern si s-au concentrat asupra simbolului final bazat pe scriptul Devanagari folosind litera Ra.
Aplicatii
Exista o serie de motivatii pentru ca intreprinderile sa foloseasca crowdsourcing pentru a-si indeplini sarcinile, pentru a gasi solutii pentru probleme sau pentru a culege informatii. Acestea includ capacitatea de a raspunde la cererea de varf, de a accesa forta de munca si informatii ieftine, de a genera rezultate mai bune, de a accesa o gama mai larga de talente decat ar putea fi prezenta intr-o singura organizatie si de a adresa probleme care ar fi fost prea dificil de rezolvat intern.
Crowdsourcing-ul permite companiilor sa trimita probleme la care contribuitorii pot lucra, pe subiecte precum stiinta, productie, biotehnologie si medicina, cu recompense banesti pentru solutii de succes. Desi crowdsourcing-ul sarcinilor complicate poate fi dificil, sarcinile simple de lucru pot fi abordate prin crowdsourcing, ieftin si eficient.
Crowdsourcing-ul are de asemenea potentialul de a fi un mecanism de rezolvare a problemelor pentru uz guvernamental si nonprofit. Planificarea urbana si de tranzit sunt zone principale pentru crowdsourcing. Un proiect de testare a procesului de participare publica al crowdsourcing-ului pentru planificarea tranzitului in Salt Lake City, a fost realizat intre 2008 si 2009 si a fost finantat printr-un grant al Administratiei Federale de Tranzit din SUA. O alta aplicatie notabila a crowdsourcing-ului pentru rezolvarea problemelor guvernamentale este proiectul Peer to Patent Community Patent Review, pentru Oficiul de brevete si marci comerciale din SUA.
Cercetatorii au folosit sisteme de crowdsourcing precum Mechanical Turk pentru anumite proiecte de cercetare, cum ar fi colectarea datelor, analizarea si evaluarea. Exemplele notabile includ utilizarea multimii pentru a crea baze de date de vorbire si limbaj si utilizarea multimii pentru a efectua studii despre utilizatori.
Sistemele de crowdsourcing ofera acestor cercetatori capacitatea de a aduna cantitati mari de date. In plus, folosind crowdsourcing, cercetatorii pot colecta date de la populatii si demografii la care este posibil sa nu fi avut acces la nivel local, dar care imbunatatesc validitatea si valoarea muncii lor.
Si artistii au folosit sisteme de crowdsourcing. In proiectul sau numit Piata oilor, Aaron Koblin a folosit Mechanical Turk pentru a colecta 10.000 de desene ale unor oi, de la colaboratori din intreaga lume. Artistul Sam Brown foloseste multimea cerand vizitatorilor site-ului sau “explodingdog”, sa-i trimita propozitii/expresii, pe care le foloseste ca inspiratie pentru picturi.
Curatorul de arta Andrea Grover sustine ca indivizii tind sa fie mai deschisi in proiecte de crowdsourcing, deoarece nu sunt judecati sau examinati fizic. Artistii folosesc sisteme de crowdsourcing pentru a genera si colecta date. Multimea poate fi folosita si pentru a oferi inspiratie sau pentru a colecta sprijin financiar, pentru opera unui artist.
In stiinta
Astronomie
Crowdsourcing-ul in astronomie a fost folosit la inceputul secolului al XIX-lea de astronomul Denison Olmsted. Dupa ce a fost trezit intr-o noapte de sfarsit de Noiembrie din cauza unei ploi de meteoriti, Olmsted a observat un model in stelele cazatoare. Olmsted a scris un scurt raport despre aceasta ploaie de meteori in ziarul local. „Intrucat cauza „Stelelor cazatoare” nu este inteleasa de meteorologi, este de dorit sa se colecteze toate faptele care participa la acest fenomen, determinate cu cat mai multa precizie posibil”, a scris Olmsted cititorilor, intr-un raport preluat ulterior de catre ziarele din toata tara. Raspunsurile au venit din multe state, impreuna cu observatiile oamenilor de stiinta trimise la American Journal of Science and Arts.
Aceste raspunsuri l-au ajutat sa faca o serie de descoperiri stiintifice, descoperirea majora fiind ca ploile de meteoriti sunt vazute la nivel national si cad din spatiu sub influenta gravitatiei. De asemenea, au demonstrat ca ploile au aparut in cicluri anuale, fapt care era dezbatut adesea de catre oamenii de stiinta. Raspunsurile i-au permis sa sugereze o viteza pentru meteoriti, desi estimarea sa s-a dovedit a fi prea conservatoare.
O versiune mai recenta a crowdsourcing-ului in astronomie este proiectul de organizare a fotografiilor NASA, care le cere utilizatorilor de internet sa rasfoiasca fotografiile facute din spatiu si sa incerce sa identifice locatia pe care o documenteaza imaginea.
Sistemele energetice
Modelele de sisteme energetice necesita seturi de date mari si diverse, din ce in ce mai mult, avand in vedere tendinta catre o rezolutie temporala si spatiala mai mare. Ca raspuns, au existat mai multe initiative de a participa la colectarea acestor date. Lansat in Decembrie 2009, OpenEI este un site web de colaborare, condus de guvernul SUA, care furnizeaza date de energie. Desi o mare parte din informatiile sale provin din surse guvernamentale americane, platforma cauta de asemenea contributii de tip crowdsourcing, in intreaga lume.
Wiki semantic si baza de date Enipedia publica, de asemenea, date privind sistemele energetice, folosind conceptul de informatii deschise de tip crowdsourced. Enipedia a fost lansata in Martie 2011.
